index

Piramida holografica din Ceahlau

Wed, 01 Sep 2010 01:02:43 +0100

Despre cultura si civilizatia geto-daca se vorbeste foarte mult desi dovezile abia acum ies la suprafata si continua sa ne uimeasca din ce in ce mai mult. Sunt fericita ca, cel putin in spatiul virtual, incepem sa avem acces la informatii interesante si fundamentate despre stramosii nostri daci si misterioasa lor civilizatie. Prin intermediul campaniei de informare si a congreselor de dacologie organizate de Fundatia Dacia Revival www.dacia.org a Prof. Napoleon Savescu incepem sa ne trezim (ma refer la cei care stim sa utilizam un PC si sa navigam pe internet). Astfel, observ cu bucurie si mandrie existenta mai multor website-uri si bloguri care se ocupa de aceeasi tematica: Dacii si civilizatia lor.
Dar nu despre asta voiam sa vorbesc astazi ci despre un fenomen bizar care apare pe muntele Ceahlau, in fiecare an, in prima jumatate a lunii august si este observabil dimineata la rasaritul soarelui: este vorba despre o piramida holografica perfecta. Alaturi de atatea alte fenomene inexplicabile din zona, de formele de relief bizare ce par a fi sculptate in forma unor animale , de forma varfului Toaca singurul observabil chiar de pe Marea Neagra, fenomenele holografice din zona par a intari ipoteza ca Kogaion-ul(Muntele Sacru al dacilor) atat de cautat, se afla in Ceahlau.

Redau un articol mai general privind Misterele Ceahlaului dar cei interesati pot accesa in continuare link-urile afisate unde se gasesc multe articole, lucrari si marturii, pe aceeasi tema.

„Ceahlaul nu se ridica, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din Romania sau din tarile vecine. Cu toate acestea, in mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi vazut de la sute de kilometri departare. In anumite conditii atmosferice si de luminozitate solara, piscurile Ceahlaului se zaresc cu o deosebita claritate de pe tarmul Marii Negre si de pe malurile Nistrului. Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen inca din anul 1859: „Corabierul de pe Marea Neagra vede piscul cel inalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei si pana la Cetatea Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele apunand dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si-a iernat turmele sale pe campiile Bugeacului, se intoarce catre casa avand in vedere varful Pionului, sau Ceahlaului”.

Holograma de pe Ceahlau

Acesta nu este, insa, singurul lucru uimitor care se leaga de existenta masivului muntos. Pe Ceahlau se petrec an de an, cu regularitate, doua fenomene optice inexplixabile. In prima decada a lunii august, sub lumina rasaritului de soare, umbrele varfurilor Toaca si Piatra Ciobanului formeaza, timp de peste o ora si jumatate, o holograma naturala imensa, avand forma unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei.

Calea Cerului

Tot in aceeasi perioada a anului si tot la rasaritul soarelui, deasupra varfului Toaca se produce un fenomen optic care dureaza doar cateva minute si pe care localnicii l-au numit, inca din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formeaza un stalp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin varful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc.

Varful Toaca, o piramida cu baza patrata

La aceasta teorie trebuie adaugat ca varful Toaca reprezinta el insusi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural. Masuratorile efectuate de specialisti au aratat ca laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decat cel al aceleiasi piramide.

Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simpla si intamplatoare coincidenta, daca la numai 30 de kilometri distanta de Ceahlau nu ar fi fost descoperita celebra cultura Cucuteni, datand din perioada anilor 4.800 inainte de Hristos. Printre vestigiile scoase la iveala s-au gasit nenumarate obiecte din ceramica, ce aveau imprimate proiectii in plan ale unor piramide cu baza patrata si cu diagonalele perfect trasate.

In zilele noastre, localnicii din zona Ceahlaului sunt, frecvent, martori ai unor fenomene inexplicabile cu care, deja, s-au obisnuit. Tit Tihon este renumit profesor de matematica in Roman si autor al unor carti de specialitate, deci o persoana a carui credibilitate poate fi pusa greu la indoiala. Originar din Bicaz, localitate aflata la poalele masivului Ceahlau, el se afla in vizita la parinti si a fost martorul unei aparitii luminoase pe cer, chiar in noaptea revelionului acestui an. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, insa imaginea de o calitate extrem de slaba nu le-a permis specialistilor, ulterior, sa stabileasca daca este vorba de un obiect neidentificat aflat in zbor sau de o simpla reflexie optica. Alti localnici declara, cu mana pe inima, ca vad deseori fasii de lumina strabatand padurile Ceahlaului. Calugarii de la Schitul Durau fac afirmatii asemanatoare, sustinand ca vad, in miez de noapte, cand se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorandu-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este harul lui Dumnezeu, care ii indeamna la credinta pe monahii tuturor manastirilor ce impanzesc masivul Ceahlau”.
Sursa: http://www.almeea.com

Alte articole pe aceeasi tema
http://observator.antena1.ro/observator19/Fenomen-bizar_16591.html
http://www.enciclopedia-dacica.ro/grup2/ceahlaul.htm
http://www.dacii.ro/congres2005/lucrari/luca_manta_kogaionul_din_ceahlau.htm
http://romaniaesoterica.blogspot.com/2008/10/piramida-holografica-din-ceahlau-intre.html

Atmosfera Ramadan-ului (video)

Mon, 30 Aug 2010 02:10:54 +0100

Inchei astazi ciclul articolelor dedicate Ramadan-ului cu doua videoclipuri sugestive care imi plac pentru ca arata profesionist (nu sunt simple slideshow-uri) si introduc spectatorul in atmosfera festiva a acestei perioade.
Primul video clip este o noutate si a fost lansat in Egipt cu ocazia Ramadan-ului 2010, celalalt videoclip este cel mai bun gasit in spatiul virtual (sonor si imagine) de cativa ani incoace. El descrie esenta Ramadan-ului in lumea araba in general cu cateva accente specifice Pakistanului.

Sper sa va placa !

Turist in Ramadan

Sat, 28 Aug 2010 02:35:43 +0100

M-am intrebat adesea de ce agentiile de turism nu recomanda turistilor vacanta in tarile musulmane in perioada Ramadan-ului. Locuind in Egipt si traind in fiecare an aceasta perioada alaturi de musulmani si ne-musulmani am avut aceeasi nedumerire realizand ca imaginea Ramadan-ului in Egipt asa cum o creionau „expertii” de acasa, era oarecum exagerata.

Este adevarat ca viata in Egipt in aceasta perioada se schimba mult, motiv pentru care nu toti vizitatorii ar putea fi placut surprinsi, insa- asa cum foarte bine sublinia un strain pe blogul propriu- Egiptul nu inseamna doar faraoni, temple, morminte si n-mumii. Egiptul inseamna in primul rand cultura si oameni. E drept, este vorba despre o lume diferita cu traditii si obiceiuri proprii, pe care turistul trebuie sa fie dispus a le respecta. Ramadanul este o luna plina de farmec, sunt lucruri minunate care au loc numai in acest moment din An. Eu asociez intotdeauna Ramadan-ul, cand Egiptul se imbraca in straie de sarbatoare, cu perioada Sarbatorilor de Iarna din Romania.
Cu toate acestea daca ar fi sa recomand Ramadanul vizitatorilor straini, ar trebui sa fiu selectiva pentru ca o excursie in aceasta perioada se adreseaza unui anumit gen de turist: cel care vrea sa descopere, cel caruia nu ii este teama de nou, de diferit, celui care accepta diversitatea culturala, etc. Cu siguranta nu as putea recomanda o vacanta in Egipt in aceasta luna, celor care isi doresc un sejur fara cusur, cu maximul de facilitati si fara nici un fel de restrictii.

Una din principalele obiectii vis a vis de calatoria de Ramadan intr-o tara musulmana este acea potentiala „stare de iritare” a localnicilor pe fondul privarii de hrana si bautura, pe parcursul zilei. Cuvantul „post”(sawm) presupune abtinere nu doar de la mancare si bautura ci de la orice fel de ganduri, vorbe si gesturi negative motiv pentru asemenea comportamente (semnalate uneori de turisti) nu trebuie intelese ca fiind un obicei impamantenit (chiar daca fiziologic, privarea de hrana dar mai ales de apa ar putea usor conduce la irascibilitate) ci o pura exceptie si o incalcare a indatoririlor unui bun musulman.

Data Ramadan-ului se schimba in fiecare an conform calendarului Islamic (bazat pe ciclurile lunare). In acest an Ramadan-ul a inceput pe 11 August si se va incheia in jurul datei de 10 Septembrie.In 2009 Ramadan-ul a fost in perioada 22 august-20 septembrie. In 2011 Ramadan-ul va fi in perioada 11-30 august iar in 2012 in 20 iulie-19 august

Efectele Ramadan-ului asupra turismului:

•    Desi musulmanii tin post fara apa si mancare, fara tigari (pt fumatori) pana la apusul soarelui, nemusulmanii nu sunt obligati sa il tina. Faptul ca 20% din egipteni sunt crestini isi pune amprenta asupra tolerantei egiptenilor musulmani in ce priveste consumul bauturilor si alimentelor de catre nemusulmani. Multi musulmani sunt foarte mandri ca pot tine acest post in preajma cuiva care mananca si bea ori fumeaza. Cu toate acestea se recomanda sa reduceti consumul alimentelor in public, in special in zonele mai populare (cu standarde reduse) unde mentalitatile sunt in continuare traditionale.
•    In zonele neturistice magazinele care prepara alimente sunt inchise astfel incat daca planuiti un periplu prin aceste locuri este mai bine sa va luati cu Dvs apa si un snack.
•    Apa si alte mici produse alimentare se gasesc in continuare in mini-market-uri, super-market-uri si micile bacanii de la coltul strazii. Ele, alaturi de piete, vor fi deschise pana in jurul orelor 16.30-17.00 cand vor inchide pentru Iftar urmand a fi redeschise mai tarziu.
•    In zonele turistice multe restaurante si cafenele sunt deschise si in timpul zilei, ceea ce difera este totusi programul de lucru iar consumul de alimente fiind foarte redus, meniul ar putea fi mai sarac. In jurul Iftar-ului nu se mai fac home delivery pentru ca toate restaurantele pregatesc mesele de Iftar-multe din acestea fiind mese festive). Dupa servirea Iftar-ului, restaurantele raman deschise pana dimineata, unele pregatind si masa de Suhur.
•    Nu exista restrictii in hotel, mai ales ca multi angajati crestini lucreaza ziua in aceasta perioada, musulmanii preluand schimbul de noapte.
•    Imbracamintea trebuie sa fie si ea mai conservatoare, in timpul Ramadan-ului
•    Muzeele, bancile, institutiile guvernamentale inchid mai devreme pentru a da timp angajatilor sa ajunga acasa si sa serveasca masa. Verificati programul de functionare daca planificati o vizita dupa pranz ori planificati-va deplasarile acolo in cursul diminetii!
•    Mijloacele de transport: autobuze, trenuri, avioane, circula conform programului normal. Cu toate acestea pe tren nu exista mancare ori bauturi disponibile.
•    Magazinele si bazarurile se vor inchide in jurul orelor 17.00 pentru Iftar dar se vor redeschide seara cu un program prelungit pana tarziu (01-02.00 a.m ). Trebuie sa aveti in vedere ca la sfarsitul Ramadanului ele vor fi aglomerate datorita faptului ca Eid al Fitr este un fel de Craciun , o sarbatoare in care egiptenii fac schimb de cadouri si intreaga familie isi reinnoieste garderoba.
•    Magazinele care vand bauturi alcoolice, desi manageriate de crestini, sunt inchise pe toata perioada Ramadan-ului. Hotelurile de categorie superioara vor servi in continuare bauturi alcoolice la barurile proprii. In situatia in care doriti sa consumati alcool pe parcursul vacantei, trebuie sa va procurati bauturile sin Duty Free la sosire si sa le consumati numai in privat.
•    Sfarsitul Ramadan-ului implica o sarbatoare de 3 zile (Eid al Fitr) perioada in care toate institutiile publice sunt inchise. In situatia in care calatoriti in aceasta perioada rezervati-va biletele din timp datorita cererii foarte mari (turistii autohtoni vor celebra sarbatoarea printr-o mini-vacanta).

Merita observat si experimentat

mesele de Iftar oferite sarmanilor in corturile special amenajate pe strazile oraselor. Daca sunteti invitati serviti cateva curmale.

mesele in familie, in situatia in care sunteti invitat, nu trebuie ratate pentru ca gospodinele pregatesc adevarate festinuri.
Aglomeratia de pe strazi in jurul orelor 17.00-18.00 dinaintea Iftarului si linistea de mormant din timpul mesei, cand singurele sunete sunt cele ale lingurilor...
Daca in timpul zilei turistul e privat de observarea localnicilor luandu-si ceaiul si fumand narghileaua in cafenelele de cartier, repopularea acestora si zumzaiala din timpul noptii, va recompensa inzecit aceasta absenta. Viata de noapte si aglomeratia din cafenele dupa ora Iftaru-lui este un aspect imposibil de ratat;
Decorurile, luminitele colorate, moscheele din hartie colorata si felinarele care cu care copiii isi impodobesc casele si strazile;
Atmosfera de sarbatoare, modul in care populatia se felicita si se sustine reciproc.

Alte sfaturi utile privind calatoria in Egipt in timpul Ramadan-ului, aici…

Ramadan-ul in traditia egipteana(ii)

Tue, 24 Aug 2010 00:35:38 +0100

Postul este intrerupt de chemarea muezinului pentru rugaciunea Maghrib. O particularitate a Ramadanului in Cairo este si „Tunul Iftarului” care si astazi trage la ora rugaciunii Maghrib anuntand prima masa a zilei. Originea acestui obicei pare greu de localizat pe axa timpului si informatiile sunt destul de ambigue. Se povesteste ca unul din viceregi a primit in dar un tun si le-a poruncit celor de la Curte sa il incerce. Era la asfintit, in prima zi a Ramadan-ului, cand tunul bubui pentru prima data iar oamenii luara aceasta drept semn al inceperii Iftar-ului. A doua zi multi demnitari se adunara in jurul casei viceregelui prezentandu-si multumirile pentru frumoasa surpriza din ziua precedenta. Atunci viceregele a decis ca tunul sa traga in fiecare zi la asfintit pe toata perioada Ramadan-ului. De atunci tunul continua sa functioneze in Ramadan, anuntand rugaciunea Maghrib si Iftar-ul. Norocosii vizitatori aflati la acea ora in zona Citadelei din Vechiul Cairo pot sa il auda si totodata sa contemple stradutele aproape pustii la ora mesei ori forfota din corturile amenajate pentru sarmani, unde oricine poate avea parte de o masa calda, gratuita.

Profetul Mohamed intrerupea postul cu cateva curmale inmuiate in lapte, apoi se ruga (rugaciunea Maghrib) si se intorcea sa-si continue Iftar-ul.

"Iftar"-ul incepe mai devreme in Orient decat in Europa si ora difera de la o tara la alta in functie de rasaritul si apusul soarelui. In Egipt , Iftarul incepe in jurul orei 18.30 si se decaleaza cu ½ min pe zi .
Masa de Iftar este deschisa cu un suc dulce de caise ("Kammar eldeen") , ori "khushaf"(constand in curmale inmuiate in apa cu zahar ori suc de caise). Dupa suc urmeaza supa, apoi friptura, orezul si salatele. Varietatea meniului este data de numarul de persoane prezente, de existenta unor oaspeti la masa si de situatia financiara a gazdelor, etc. Masa este intotdeauna acompaniata de diverse sortimente de bauturi racoritoare si la final de dulciuri orientale traditionale (din care cele mai consumate in aceasta perioada sunt Ataif/qataif –miniclatite umplute cu dulceata si prajite in ulei, Konafa simpla ori cu crema si Zalabiah („dulciurile judecatorului”-mici sfere din aluat prajite si insiropate). Atunci cand gazda are invitati la masa, se va stradui sa pregateasca adevarate festinuri culinare cu care sa-si impresioneze oaspetii. Pentru ca aceasta perioada este atat de importanta in strangerea relatiilor de familie iar egiptenii isi petrec serile in compania rudelor ori prietenilor, posturile de televiziune se intrec in a oferi programe speciale. Noi telenovele sunt lansate in aceasta luna, drame, comedii si seriale pentru cei mici. Ca si in cazul sarbatorilor de iarna crestine radio-urile si televiziunile difuzeaza cantece specifice Ramadan-ului (cele mai cunoscute : „A sosit Ramadanul” de M. Abdul Mutalib, „Wahawi O Wahawi de A. Abdul Khader).
In lumea afacerilor, mesele de Iftar unde sunt invitati angajatii si partenerii de afaceri sunt deja un MUST. Astfel, se blocheaza o masa sau un intreg restaurant (in functie de marimea firmei si numarul invitatilor) unde se va servi tuturor un meniu a la carte fix sau bufet suedez cu mai multe feluri de mancare(in functie de restaurant). Ramadanul este o perioada slaba pentru restaurante deoarece toata „suflarea” serveste masa principala la aceeasi ora. Din acest motiv varietatea meniului este mult redusa iar participarea necesita rezervare prealabila si plata unei sume fixe. Dupa Iftar, locul preferat de intalnire al prietenilor sunt cafenelele si ele supraaglomerate, deschise toata noaptea. In general viata de noapte in Egipt (de la cafenele la pravalii, magazine si mall-uri) este foarte activa in serile Ramadan-ului, fiind organizate multe concursuri, jocuri si festivitati.

Cand se apropie dimineata, "Messaharati" (persoane care anunta apropierea zorilor) obisnuiesc sa se plimbe pe strazi inainte de rasaritul soarelui sa bata in mici tobe si sa cante amintind credinciosilor musulmani ca e timpul Sohour-ului (a doua masa a zilei si ultima inainte de reluarea postului). Traditia a inceput in Bagdad in sec 8 e.n dar s-a extins in majoritatea tarilor musulmane. "Messaharati" folosesc tobe si striga chiar persoanele pe nume, una din cele mai cunoscute formule fiind „Trezeste-te tu cel ce dormi, trezeste-te si il cinsteste pe Dumnezeu!”. Ei inca mai pot fi vazuti/auziti in orasele si satele egiptene.

Sohour –ul este ultima masa a musulmanului inaintea unei noi zile de post. Un sohour tipic egiptean include "foul" (mancare de fasole boabe) ori linte, iaurt, branzeturi, legume ori salata, paine si desert, multe bauturi racoritoare preferabil putin indulcite intr-un cuvant o masa echilibrata, necondimentata care sa pregateasca organismul pentru o noua zi de post. Sohor-ul strebuie sa se incheie inaintea strigarii muezinului pentru rugaciunea Fegr (aceasta rugaciune marcand inceputul unei noi zile de post).

Ramadan-ul in traditia egipteana (i)

Tue, 24 Aug 2010 00:31:48 +0100

Multe din traditiile egiptene legate de Ramadan si-au pierdut radacinile in negura timpului, atribuindu-li-se origini diferite de la celebrari faraonice, la sarbatori crestin-copte si chiar pure intamplari din perioada ocupatiei arabe. Cu toate acestea similaritatile cu Sarbatorile de Iarna din Occident (postul Craciunului, curatarea si pregatirea caselor, decoratiunile bogate insirate in spatiul public si privat, celebrul felinar –ca simbol al sarbatorii asemeni bradului de Craciun, impartirea cadourilor la sfarsitul lunii, operele de caritate) sunt atat de mari incat este imposibil ca aceasta sarbatoare sa treaca neobservata pe langa un nemusulman fie el rezident sau simplu turist.

In timpul perioadei fatimizilor, moscheile erau mereu curatate si renovate in preajma Ramadan-ului iar strazile erau decorate cu lumini si diverse decoratiuni (ghirlande) ulterior inspectate de conducatorii orasului. Obiceiul curatarii caselor si a decorarii strazilor s-a pastrat pana astazi singura diferenta fiind materialele si modelele (in functie de standardele locuitorilor). In multe zone se pastreaza stilul decorarii stradutelor cu ghirlande din fasii/franjuri de hartie sau plastic, puternic colorate/metalizate in timp ce in altele locuitorii se rezuma la ghirlande de beculete, si fanous (felinare specifice).

La inceputul lunii Califul calarea intr-o procesiune in jurul orasului Cairo, imbracat in haine albe cusute cu fir de aur. In fata lui marsaluiau 5000 soldati iar calaretii veneau in spatele.
Si atunci, ca si astazi, multi prizonieri /condamnati erau eliberati de Ramadan.
In luna Ramadan-ului Califul Fatimid si moscheile mari ofereau micul dejun (Iftar-ul) si dejun-ul (Sohor) gratuit tuturor, indiferent de statut-ul social. In sec 13 e.n bucatariile sultanilor mameluci pregateau mancare pentru saraci. Servitorii carau apoi tavi generoase de mancare prin oras.. Obiceiul s-a pastrat, mese de Iftar fiind servite in jurul moscheilor (multe din alimente fiind oferite de cei bogati).

Ramadan-ul este incomplet fara felinarele traditionale (fanous-singular, fawanis-plural) confectionate din tabla si sticla colorata. Exista mai multe teorii legate de originile acestui obicei tipic egiptean raspandit si in celelalte tari musulmane.
Potrivit unor cercetatori acest fanous ar fi o extensie a tortelor folosite in festivalurile antice din Egiptului faraonic, pentru celebrarea inaltarii stelei Sirius. Timp de cinci zile egiptenii antici sarbatoreau pe rand pe Osiris, Horus, Isis, Seth si Nephtys (un zeu pe zi), luminand strazile cu torte.

Alti istorici (de ex istoricul egiptean Al-Maqrizi) sustin ca felinarele Fawanis sunt o varianta dezvoltata a lumanarilor de Craciun folosite de crestinii copti aceasta explicand si terminologia de „fanous” care provine din lb greaca demotica (phanos) si desemneaza lumanare din ceara.
Alte surse sugereaza ca traditia fanous-ului ar fi inceput in perioada lui Salladin (1174-1193 AD), desi cea mai cunoscuta teorie a originilor acestui felinar plaseaza obiceiul putin mai devreme , atunci cand liderul Fatimid Al-Muizz li-Din Allah a intrat in Egipt pe 15al Ramadan-ului in anul 969 AD, iar egiptenii l-au intampinat cu lampase si torte.

O alta versiune a povestii este atribuita califatului fatimid cand Califul verifica fazele lunii pentru confirmarea datei de incepere a Ramadan-ului. El era insotit de copii care ii luminau calea cu felinare in timp ce cantau. Secole mai tarziu in noptile Ramadanului copiii vor continua sa se adune cu felinarele lor, sa joace diverse jocuri si sa colinde pe la casele credinciosilor cantand, cerand alune si dulciuri si ascultand povesti.
Inca din perioada Fatimizilor, strazile Egiptului erau decorate de Ramadan cu aceste felinare care faceau parte din sarbatoarea propriu-zisa fiind folosite la iluminarea procesiunii care urmarea luna si anunta inceputul si sfarsitul postului in fiecare zi (postul, desi constant ca numar de ore, isi decaleaza zilnic orele de inceput si sfarsit cu aprox jumatate de minut , astfel incat la sfarsitul Ramadanului decalajul orar va fi de aprox 15 min).
In sec 15 guvernatorul orasului Cairo poruncea ca toti locuitorii sa aiba un fanous in fata casei. Astazi, fawanes electrice atarna pe strazi si in casele oamenilor iar copiii primesc felinare speciale cu jocuri de lumini si melodii traditionale (cea mai cunoscuta fiind Hallwo Ya Hallwo.). ..Un articol deosebit de frumos despre traditia Fanous -ului..aici

Cele mai folosite formulele traditionale de felicitare cu ocazia Ramadanului sunt „Ramadan Kareem”(Ramadan generos) ori „Ramadan Moubarak” (Ramadan Fericit).

Ramadan-ul si semnificatiile sale

Mon, 23 Aug 2010 12:37:00 +0100

Ramadan (Ramazan pt turci, pakistanezi, etc) este a noua luna a calendarului islamic, perioada in care Quranul a fost revelat profetului Mohamed prin intermediul ingerului Gabriel. In aceasta luna toti musulmanii adulti trebuie sa tina post de la rasaritul si pana la apusul soarelui.
Ca in cazul tuturor lunilor islamice (bazate pe calendarul lunar), Ramadanul incepe exact in seara cand apare luna noua. Desi echipamentele avansate de astazi permit calcularea cu exactitate a datei aparitiei, multe tari musulmane prefera inca vechea traditie de observare a lunii pe cer. Daca Luna Noua este observabila in a 29-a zi a Shabaan-ului, atunci a doua zi incepe Ramadan-ul. In caz contrar, atunci Shabaan (luna calendaristica dinaintea Ramadan-ului) va avea 30 de zile iar Ramadan-ul incepe imediat dupa.
Observarea lunii a fost mereu un eveniment important. In Cairo secolelor 7-10 e.n judecatorul suprem se folosea de dealurile Moqattam pentru observatii iar mai tarziu a fost construit chiar si un observator pe aceleasi inaltimi, in scopul de a determina exact fazele lunii si momentele care marcheaza inceputul si sfarsitul Ramadan-ului.

Ramadanul este o luna cu totul speciala pentru musulmani, o perioada de contemplare, meditatie si devotiune religioasa. Musulmanii nu au voie sa manance, sa bea (nici macar apa), sa fumeze, sa aiba relatii intime (ori alte activitati considerate impure) pana la apusul soarelui. Persoanele exceptate sunt calatorii, femeile insarcinate sau care alapteaza, bolnavii, femeile aflate in acea perioada fiziologica a lunii, copiii pana la o anumita varsta. Cei exceptati pot relua postul de indata ce situatia de exceptie dispare, cu conditia continuarii lui pe o perioada mai lunga decat cea obisnuita pentru a recupera zilele din Ramadan in care nu au tinut post. Pregatirea musulmanilor pentru post (unicul din an, care are loc in perioada Ramadanului) incepe din copilarie/pubertate cu cresterea graduala a perioadei de abstinenta de la cateva ore, la intreaga zi.
La sfarsitul zilei, postul e intrerupt de Iftar (Eftar-in trad Mic Dejun care si in limba engleza tradus mot-a-mot inseamna Pauza de Post –Break Fast ). Dupa Iftar musulmanii obisnuiesc sa iasa in localuri, cafenele, sa-si viziteze rudele sau prietenii. Primii zori aduc insa cu ei reluarea postului.

Obligativitatea postului este clar exprimata in Quran (Sura II a Vacii, 184) iar traditiile legate de profetul Mohamed vorbesc despre post ca fiind unul din cei 5 stalpi ai Islamului “Orice fapta a fiilor lui Adam le revine lor cu exceptia postului care Imi apartine si pe care Eu il voi recompensa” (Hadith –confirmat de Muslim, Abu Dawud, Nasa'i, Tirmidhi and Ibn Majah ). „Cine va tine postul in Ramadan, cu credinta si convingere in rasplata, i se vor ierta pacatele”(Hadith –confirmat de Bukhari, Muslim, Abu Dawud). Conform Sunnah (faptele Profetului) „Postul este un scut” „ Orice credincios al lui Allah (Dumnezeu) care tine post o zi in fata Lui, va fi indepartat de focul Iadului la o distanta de 70 ani” (Hadith confirmat de Bukhari si Muslim). „Cine intrerupte postul in Ramadan, din motive neintemeiate nu il va mai putea recupera nici daca ar tine post tot restul vietii sale"(Hadith –confirmat de Tirmidhi, Nasa'iand Ibn Majah).
Toata rasplata spirituala pe care o obtine cel care tine post poate fi distrusa de barfa,minciuna, irascibilitate, gesturi furioase ori violente, tradare, zgarcenie, adica toate actiunile negative menite a dezechilibra pacea atat de necesara in relatia cu Divinitatea.

Ca perioada destinata purificarii spirituale, intoarcerii la Dumnezeu si practicarii sacrificiului de sine, Ramadan-ul reprezinta mult mai mult decat abtinerea de la mancare si bautura. In aceasta luna postul trebuie completat de o simpatie crescuta fata de cei saraci si numeroase opere de caritate pentru cei defavorizati.

In timpul Ramadanului unii musulmani merg la moschee Masjid (Mosque) si petrec ore intregi rugandu-se si citind din Quran. De altfel, in aceasta perioada musulmanii au obligatia de a citi Quranul, pe capitole, astfel incat sa il fi terminat de lecturat/studiat pana la sfarsitul lunii. In afara celor 5 rugaciuni zilnice, in timpul Ramadanului au loc rugaciuni speciale numite Taraweeh (Rugaciunile noptii) de 2-3 ori mai lungi decat cele normale. De altfel, unii musulmani isi petrec intreaga noapte in moschee cu rugaciunile Taraweeh.

Una din noptile ultimelor 10 zile ale Ramadan-ului, din ziua 21-in ziua 29 (nu se cunoaste data exacta dar multi presupun a fi 27) reprezinta cea mai importanta zi a anului si poarta numele de Laylat-al-Qadr. Se crede ca aceasta este noaptea in care profetul Mohamed a avut prima sa revelatie a Quran-ului si orice rugaciune ori fapta buna savarsite de musulmani in aceasta zi este recompensata de o mie de ori.

Prima zi a lunii urmatoare Ramadan-ului (luna Shawwal) marcheaza inceputul unei sarbatori de trei zile Eid Al Fitr in care au loc vizite si schimburi de cadouri intre rude si prieteni (asemanator Craciunului crestin).

Ramadanul este special pentru credinciosii musulmani deoarece:

- in aceasta perioada s-a revelat Quran-ul
- rasplata lui Dumnezeu se multiplica pentru cei care tin post
- portile Raiului se deschid iar cele ale Iadului se inchid
- este o luna a apropierii de Dumnezeu, o luna dedicata studiului religios si credintei
- au loc rugaciunile Tarawih
- este o luna a tolerantei, intelegerii, compasiunii, nefiind permise rautatile si comportamentele negative
- este perioada in care creste coeziunea intre membrii societatii musulmane
- este cea mai buna ocazie din an pentru ajutorarea celor saraci

Fapte istorice ale Ramadanului

Anii de profetie ai lui Mohamed

Victoria in batalia de la Badr

Triumful Meccai

Cucerirea Andaluziei (Spania) in 92 e.n

Batalia impotriva cruciatilor si expulzarea lor in 582 e.n sub comanda lui Salah al-Din al-Ayyubi (Salladin).

Infrangerea tatarilor in 702 A.H.

Pentru egipteni: Infrangerea trupelor israeliene si eliberarea Sinai-ului in 6 Oct 1973 (ziua 10 a Ramadanului)

Despre Islam (IV)

Mon, 23 Aug 2010 23:56:10 +0100

Islamul si practicile sale

Shahada (profesiunea de credinta) afirma credinta centrala a Islamului: “Nu exista alt dumnezeu (nm zeu) decat Dumnezeu(Allah– in lb araba, indiferent de religie) si Mohamed este profetul Lui.” Musulmanii repeta shahada de multe ori in timpul ritualurilor lor. Repetarea acestei fraze cu credinta neclintita este ceea ce il defineste pe musulman de nemusulman. Dumnezeul despre care predica Mohamed era deja cunoscut crestinilor si evreilor care traiau in Arabia la acea vreme. Multi arabi insa idolatrizau mai multi zei si spirite a caror existenta o nega Mohamed. El incepe sa-I convinga pe oameni sa venereze Dumnezeul unic si omnipotent, Creatorul. Mohamed explica cum ca Dumnezeu este omniprezent dar invizibil (iar reprezentarea lui in orice forma era un pacat), ca el guverneaza intreaga viata si a I te opune era inutil si pacatos.
Islamul inseamna supunere (lui Dumnezeu). Cel care se supune este musulman. Musulmanii cred ca Mohamed este "sigiliul profetilor" si ca revelatiile sale completeaza seria revelatiilor biblice primite de evrei si crestini. Ei cred cu tarie ca Dumnezeu este unul singur, omnipotent, omniprezent si atemporal dar ca invataturile Sale au fost uitate pana la venirea lui Mohamed. Islamul recunoaste inteleptii si profetii biblici cum ar fi Noe (Noah), Avraam (Abraham, in araba Ibrahim), Moses (Musa) si Iisus (Isa) ca fiind mesageri ai lui Dumnezeu dar considera sacre numai mesajele lor. Islamul refuza credinta crestina potrivit careia Iisus este Fiul lui Dumnezeu si notiunea de Sfanta Treime. Conceptul de inger pazitor, Ziua Judecatii, invierea mortilor, Rai si Iad, viata eterna a sufletului sunt acceptate si in Islam.

Indatoririle credinciosilor musulmani formeaza cei Cinci Stalpi ai Credintei. Acestea sunt:
Recitarea Shahadei, rugaciunile zilnice (salat), ajutorarea sarmanilor (zakat), postul (sawm) si pelerinajul (hajj).
Credinciosii se roaga zilnic intr-o maniera precisa dupa ritualul purificarii (spalarii mainilor si picioarelor) de 5 ori pe zi : la rasaritul soarelui, la pranz, la mijlocul amiezii, seara si noaptea. Rugaciunile sunt acompaniate de matanii, si au loc cu fata catre Mecca. De cate ori este posibil se recomanda ca barbatii sa se roage in grup, la moschee, cu un Imam sau conducator al rugaciunii. Rugaciunea de Vinerea (la pranz) la moschee este obligatorie pentru barbati, fiind si un moment prielnic pentru predica liderilor religiosi. Femeile pot participa la rugaciunile publice insa ele sunt despartite de barbati. Majoritatea femeilor se roaga insa acasa. Muezinul isi incepe chemarea la rugaciune pentru intreaga comunitate cu un anumit timp in avans pentru a da posibilitatea credinciosilor sa se pregateasca.

Ajutorarea sarmanilor (zakat)
Autoritatile islamice timpurii impuneau o taxa pe proprietate, proportionala cu averea fiecaruia. Veniturile astfel obtinute se redistribuiau celor saraci si moscheilor. In plus, multi credinciosi faceau donatii. Desi ajutorarea saracilor este in continuare o datorie a musulmanilor acest lucru nu mai este obligatie legala in Egipt ci mai curand o chestiune privata. Contributiile celor piosi nu se lasa insa mult asteptate.

Postul (sawm)
Ramadanul, a noua luna a calendarului Islamic este o perioada de post obligatoriu in celebrarea primirii cuvantului lui Dumnezeu de catre Mohamed. In timpul acestei luni toata lumea (cu exceptia celor bolnavi sau slabiti, a femeilor insarcinate sau a celor care alapteaza, a femeilor aflate in acea perioada a lunii cand sunt considerate impure, a soldatilor aflati la datorie, a calatorilor aflati in voiaje absolut necesare si a copiilor) se abtine de la consumul de alimente, bauturi (inclusiv apa), fumat, si alte acte impure de la rasaritul pana la apusul soarelui. Cei care intra in categoria exceptiilor vor recupera perioada de post cand situatia de exceptie dispare si postul este posibil. La apusul soarelui postul este inrerupt si are loc prima masa (Iftar). Cei bogati isi permit sa lucreze foarte putin in aceasta perioada. Intrucat lunile calendarului lunar(Islamic) sunt mai scurte decat cele ale calendarului solar (occidental) Ramadan-ul cade in fiecare an la date diferite (mai devreme decat in anul precedent)presupunand eforturi mari pentru cei care lucreaza in aer liber (in anii in care Ramadanul pica in toiul verii).

Pelerinajul (Hajj)
Cel putin o data in viata musulmanii capabili fizic si financiar trebuie sa mearga in pelerinaj la Mecca pentru a participa la ritualurile speciale legate de a 12-a luna a calendarului Islamic. Mohamed instituise acest ritual modificand obiceiurile preislamice pentru a sublinia importanta locurilor associate lui Avraam(Abraham )-tatal stramosului lor Ismail.
Hajj-ul are loc o singura data pe an, intr-o perioada specifica, diferita in fiecare an (in functie de calendarul Islamic). In timpul hajjului au loc ritualuri speciale (asemanator pelerinajelor crestine la Ierusalim, in Saptamana Patimilor cu o ordine precisa a pasilor de urmat). Acesta este si motvul pentru care toti credinciosii musulmani trebuie sa faca hajj-ul impreuna, in exact acea perioada.
Ajunsi la Mecca, pelerinii se imbraca (se acopera) in vesminte (panze de bumbac late) albe necusute (numai barbatii nu si femeile) si se abtin de la orice activitati considerate impure. Etapele principale ale pelerinajului sunt: sarutarea pietrei negre sacre, inconjurul Kaabei (constructia sacra reconstruita de Avraam care gazduieste piatra), alergarea de 7 ori intre dealurile As Safa si Al Marwa in reconstituirea simbolica a disperatei cautari dupa apa a lui Aghar (izgonita de Avraam in desert impreuna cu fiul ei Ismael) si rugaciunea de pe Muntele Arafat. Sfarsitul Hajj-ului este marcat de Eid al Adha (Sarbatoarea sacrificiului) o sarbatoare marcanta in toata lumea islamica. In timpul acesteia se procedeaza la sacrificarea unui berbecut in (amintirea sacrificiului lui Avraam).

Datorita zecilor de milioane de credinciosi musulmani care vin la Mecca in Hajj si a pericolelor pe care le presupune o asemenea aglomerare umana, Arabia Saudita ofera vize speciale (obligatorii pt Hajj) unui numar limitat de persoane. Limitarea presupune insa o impartire echitabila intre tarile musulmane, in functie de populatia fiecareia. De asemenea, exista anumite limite privind persoanele care au mai fost in hajj si carora li se permite reintoarcerea dupa un numar de ani, pentru a oferi si altor musulmani ocazia de a veni la Mecca in aceasta perioada. In mod traditional, plecarea pelerinilor egipteni la Mecca culmina cu ceremonia Mahmal–ului in timpul careia se prezenta darul national catre Mecca constand in covoare si giulgiuri necesare acoperirii Kaabei si a mormantului profetului (aflat in Medina), pentru ca ulterior pelerinii sa ofere sauditilor acest dar.

In afara pelerinajului de Hajj , mai exista si micul pelerinaj (Umrah) la care multi musulmani fac apel atunci cand nu reusesc sa ajunga la Mecca in perioada Hajj-ului. Umrah poate avea loc oricand, in timpul anului, este mai scurt, presupune mai putine ritualuri, este mai accesibil sub aspect financiar dar nu este privit ca avand aceeasi valoare spirituala cu Hajj-ul (cu exceptia Umrei efectuate in timpul Ramadanului care-datorita efortului deosebit pe care il presupune- este considerata de clericii suniti la fel de “bine primita” de Dumnezeu ca si un hajj).
Plecarea unui pelerin egiptean la Mecca este ceremonioasa, el fiind dus la aeroport si mai tarziu intampinat si petrecut cu stegulete albe. Dupa intoarcerea de la Mecca, pelerinul isi va rade capul si barba iar numele sau va fi temporar insotit de titlul de “hajj”.

Bibliografie:Enciclopedia Britannica, , US Congress Library-Egypt Study Case, Wikipedia (despre Sunnah si Hadith)

Despre Islam (III)

Fri, 13 Aug 2010 12:05:58 +0100

Mohamed si cartile Islamului

Cei care nu il considera pe Mohamed profet afirma ca de fapt Quran-ul ar contine cuvintele si ideile sale (exprimate atunci cand se afla in stari de transa) adunate de discipolii si tovarasii sai. Musulmanii insa, considera Qurānul Cuvantul lui Dumnezeu primit de Profet. Discipolii lui Mohamed au intocmit Quranul (Qur’an sau Koran) care cuprinde numai cuvintele care, potrivit lui Mohamed, le-ar fi primit direct de la Dumnezeu. Quranul reprezinta Sfanta Scriptura a Islamului.

Spusele si invataturile lui Mohamed sunt adunate separat si formeaza Hadith iar impreuna cu faptele sale alcatuiesc Sunnah (obiceiul).
In timpul vietii lui Mohamed si imediat dupa moartea acestuia, toate spusele sale au fost consemnate pe pergamente, papirusuri, piele, etc. In perioada Islamului timpuriu ele s-au pastrat insa si pe cale orala prin intermediul celor cu traditie in arta poeziei, care le-au memorat si transmis mai departe urmasilor.
In sec 8-9 e.n invataceii au inceput sa colecteze toate aceste spuse ale profetului si sa le selecteze in functie de autenticitatea cailor de transmitere a lor (isnād). Rezultatul acestei munci herculiene a fost o culegere sunita de 6 colectii de invataturi cunoscute sub denumirea de Ṣaḥīḥ (in trad =corecte) dintre care cea mai renumita este cea compusa de al-Bukhārī. In sec 10 e.n shiitii vin cu propria lor culegere de 4 volume cunoscute sub denumirea de “Cele Patru Carti”( Al-Kutub al-arbah) din care cea mai faimoasa este cea a lui Kulaynī dar unele autoritati in materie considera ca si ei ar fi avut 6 colectii de Hadith-uri. Majoritatea acestor hadith-uri sunt la fel, ceea ce difera intre colectiile sunite si cele shiite este calea de transmitere a lor. Sunitii cred ca majoritatea spuselor lui Mohamed s-au transmis prin Ibn al Abbas si Aishah in timp ce shiitii nu accepta ca transmitatori legitimi decat pe cei din familia profetuluil
De asemenea, mai exista cateva “cuvinte profetice” (“invataturi/afirmatii sacre”) ale lui Mohamed in care Dumnezeu vorbeste la persoana I prin Mohamed. Acestea au un character esoteric de o deosebita importanta in dezvoltarea sufismului.

Sunnah reprezinta faptele lui Mohammed validate de aprobarea discipolilor sai (pentru suniti) ori modul de actiune al profetului si a celor 12 imami (pentru shiiti) in timp ce Hadith este o coletie de naratiuni. Adesea cele doua cuvinte sunnah si Hadith par interschimbabile pentru ca ambele se refera la “Traditii” iar diferenta dintre ele depinde de context. Cei care au intocmit culegerile au studiat Hadith-urile atat in context cat si din punct de vedere al caii de transmitere a lor pentru a le putea determina autenticitatea. Toate spusele si faptele lui Mohamed au putin in comun cu Sunnah tribala inlocuita partial in timpul vietii lui prin supunerea fata de o noua autoritate universala si sentimentul fratiei intre toti musulmanii.
Sunnah - este cea mai importanta sursa de cunostinte islamice din orice domeniu de la arta la legislatie si de la economie pana la filosofie si principalul model de urmat pentru toti musulmanii ferventi care cauta sa o imite in totul.
Sunnah se ocupa atat de aspectele vietii spirituale cat si diverse alte activitati practice, de la modul cum sa intri intr-o moschee si sa aplici regulile de igiena pana la chestiuni de familie. Sunnah se refera si la activitatile si gestica de zi cu zi a musulmanilor incluzand deja cunoscuta adresare Al-salāmu alaykum (“pacea fie cu tine”). Pana si cele mai intime detalii ale vietii personale ale credinciosilor au fost guvernate sute de ani de Sunnah. In plus, detaliile legate de ritualurile religioase : rugaciunile zilnice, pelerinajul anual si postul se bazeaza tot pe aceasta.
Daca Quranul este cel care cere credinciosilor sa-si faca rugaciunile zilnice, sa posteasca si sa faca pelerinaje, Sunnah, este cea care il instruieste pe musulman cum sa duca la indeplinire acest lucru (la fel ca si in cazul altor ritualuri legate de nastere, casatorie si moarte). Consultarea Sunnei are insa loc numai dupa cea a Quranului in situatia in care aspectul cautat nu este prevazut in acesta.

Toti invatatii musulmani considera ca Sunnah si Hadith-urile sunt principala sursa de legislatie Islamica, dupa Quran. In Islam Mohamed nu I se substituia lui Dumnezeu in functia de legislator dar, ca profet al Lui, cunostea dorinta divina asa cum a fost ea codificata in legea islamica.. Prin urmare, actiunile si deciziile lui Mohamed joaca un rol indispensabil in codificarea legii (Shari’ah ) de catre diversele scoli islamice de jurisprudenta.

(va urma)

Despre Islam (II)

Tue, 10 Aug 2010 22:52:25 +0100

In jurul anului 621 Mohamed este contactat de o delegatie a orasului Yathrib care, auzind de simtul sau justitiar si talentul de conducator il invita sa le devina lider. In acea perioada Yathrib era o cetate sfasiata de luptele intre triburile Aws si Khazraj avand si o comunitate importanta de evrei. In 622 are loc o intelegere formala cu cetatenii orasului Yathrib dupa care Mohamed isi trimite, pe rand, o parte din adepti, pentru a nu crea suspiciuni. Ulterior el, impreuna cu Abu Bakr, avea sa paraseasca Mecca pe furis si sa urmeze o ruta ocolitoare pentru a se feri de membrii tribului Quraysh care ii planuiau moartea. Potrivit versiunii traditionale islamice, (respinsa astazi de istoricii occidentali) cei doi s-ar fi ascuns intr-o pestera camuflata de paianjeni care si-au tesut repede panzele peste intrare si de pasari care si-au construit cuibul in fata ei pentru a-i induce in eroare pe urmaritori. Povestea, mentionata in capitolul 9 al Qu’ranului are o simbolistica deosebita care si-a gasit consacrarea in literatura sufista.
In 25 septembrie, 622 e.n Mohamed isi incheie calatoria ( lb araba=Hijrah) si soseste la Yathrib, mai tarziu cunoscut sub denumrea de Madīnat al-Nabī (“Orasul profetului) sau, simplu, Medina. Acesta este momentul care marcheaza aparitia Islamului ca religie si punctul de pornire al calendarului musulman bazat pe anul lunar (mai scurt cu cateva zile decat cel solar).

In momentul instalarii in Medina, Mohamed i-a avut alaturi pe credinciosii sai veniti din Mecca iar treptat, toti arabii din Medina au imbratisat Islamul. Cu toate acestea s-au pastrat diviziunile tribale, in special in cazul familiilor instarite care erau sprijinite de comunitatea evreiasca din oras.
Dusmania dintre Quraysh si noua societate a lui Muhammad va continua, datorita persecutiilor, a agresiunii si confiscarilor pe care musulmanii le-au suferit in Mecca din partea tribului Quraysh, motiv pentru care razboinici Medinei interceptau adesea caravane ale Meccanilor care veneau din Siria. Totusi, Mohamed a evitat orice razboi cu Mecca pana in momentul in care armatele celor din Mecca au atacat Medina amenintand viitorul comunitatii si al Islamului insusi. In acele momente un nou verset qu’ranic I s-a relevant: acela ca este permis sa se lupte/sa ucida, celor care sunt atacati si trebuie sa se apare. Musulmanii au vazut in acest verset o declaratie de razboi a lui Dumnezeu insusi, indreptata impotriva idolatrilor Quraysh.
Batalia are loc la Badr si marcheaza inceputul unei perioade razboinice din viata lui Mohammed. In aceasta lupta Mohamed a promis celor care vor lupta si vor fi ucisi ca vor intra direct in Rai. Desi depasiti numeric, musulmanii au invins miraculos, motiv pentru care se crede ca ar fi fost ajutati de ingeri si pana astazi amintirea acestei batalii a ramas adanc inradacinata in constiinta istorica a adeptilor Islamului.

Quraysh, insa nu au renuntat si au pornit alte campanii militare impotriva Medinei trimitand armate din ce in ce mai mari (in 624-625 o armata de 3.000 oameni, in 626-627 10.000 oameni) care le depaseau de cateva zeci de ori pe cele ale musulmanilor. Dupa batalii au existat intotdeauna suspiciuni privitoare la tradarea evreilor din Medina, suspiciuni care au culminat dupa Batalia Santului (al-Khandaq in 626-627 e.n) cand musulmanii invingatori acuza evreii tribului Qurayẓah de tradare. Barbatii Qurayẓah sunt separati de femei si executati la comanda generalului Saad ibn Muādh iar femeile si copiii sunt facuti sclavi. Acest episod tragic a avut un puternic ecou in triburile evreiesti iar relatiile dintre cele doua comunitati au avut foarte mult de suferit chiar daca Evreii (Oamenii Cartii Sfinte –ca si crestinii, musulmanii si zoroastrienii) erau protejati si tolerati sub ocupatia islamica. Musulmanii nu cred ca Profetul lor ar fi ordonat executia evreilor din Medina insa istoricii occidentali considera ca cel putin Mohamed a fost informat de aceasta.

In 628 e.n, comunitatea musulmana devenise mult mai solida iar Mohamed decide sa faca un mic pelerinaj(Umrah) la Mecca pentru a se inchina la Kabah. Pornit cu un numar mare de credinciosi si cirezi de animale pentru sacrificiu, este oprit de un contingent militar al Meccai. Aflat intr-un pelerinaj pacifist Mohamed nu doreste lupta. El va campa intr-o zona numita Al-Ḥudaybiyah si va trimite solie la Mecca pentru a negocia termenii vizitei. Cum solia intarzie, el va cere credinciosilor sa depuna un juramant de credinta de a-l urma pana la moarte in orice conditii, un act de o importanta deosebita pentru istoria Islamului si practicile sufiste ulterioare. Solia se va intoarce insotita de conducatorii Quraysh care propun un compromis acceptat de musulmani: Mohamed se va intoarce in Medina si va face un pelerinaj la Mecca in anul urmator. Aditional se semneaza un armistitiu de 10 ani cu locuitorii Meccai.

In 628-629 au loc primele campanii de cucerire cand musulmanii captureaza cetatea Khaybar. Crestinilor si evreilor li s-a permis sa convietuiasca cu musulmanii in schimbul platii unei taxe religioase (jizyah). Acesta a devenit pentru musulmani modelul de tratament aplicabil “popoarelor cartii” de-a lungul istoriei Islamice.
Tot in acea perioada Mohamed avea sa trimita scrisori unor lideri importanti ai vremii, invitandu-i sa se converteasca la Islam (printre ei numarandu-se Muqawqis-guvernatorul Alexandriei;Negus al Abyssiniei, Heraclius-imparatul Bizantului, Khosrow II-regele Persiei). Cateva dintre aceste scrisori se pastreaza in mai multe biblioteci ale lumii. In textul lor Mohamed sublinia ca nu exista obligativitate pentru “popoarele cartii” (evreii, crestinii sau zoroastrieni) sa accepte Islamul.

In 628–629 Muhammad face in sfarsit un pelerinaj la Mecca reconciliind membrii familiei sale si multi adepti. In timpul acestui pelerinaj, alte familii importante din Mecca se vor converti, incluzand doua persoane de vaza care vor deveni importanti lideri militari: Khālid ibn Walīd si Amr ibn al Āsṣ.
Islamul continua sa se raspandeasca in Arabia desi expeditiile din Nord s-au soldat cu insuccese.
Tot in aceeasi perioada triburile Quraysh incalca armistitiul dandu-I lui Mohammed ocazia sa marsaluiasca catre Mecca cu un mare numar de ansari, muhajiruni si beduini. Locuitorii Meccai au cerut sa fie crutati iar Mohamed a consimtit cerandu-le oamenilor sai sa se abtina de la razbunari. El intra in Mecca si merge direct la Kabah unde ordona inlaturarea tuturor idolilor falsi si purificarea locului pentru ca acolo credeau musulmanii ca Avraam (Abraham) ar fi construit prima casa a lui Dumnezeu. Apoi, toti locuitorii Meccai s-au convertit.

In 632, Mohammed va face primul sau pelerinaj Islamic la Mecca (Hajj). Evenimentul marcheaza apogeul vietii lui Mohamed si va ramane pana astazi modelul de pelerinaj pentru milioane de musulmani care vin in Hajj. Mai tarziu, in primavara anului 632 in timp ce planuia o alta expeditie in nord, Mohammed se imbolnaveste si moare pe 8 iunie , 632 e.n. Trupul i-a fost inmormantat conform ritualurilor islamice pe care le predicase, in casa lui, lipita de moscheea din Medina. Mormantul sau ramane al doilea loc sfant al Islamului dupa Kabah din Mecca si este anual vizitat de milioane de pelerini.

Musulmanii il considera pe Mohamed cea mai perfecta creatura a lui Dumnezeu. Invataturile etice ale Islamului isi au radacinile in Quran insa model de character etic perfect (caracterul mahomedan) este considerat cel al profetului. Virtutile sale erau: modestia, nobletea, sinceritatea si setea de adevar.

(va urma)

Despre Islam (I)

Sat, 07 Aug 2010 14:33:07 +0100

Pentru ca aceasta credinta religioasa ramane inca invaluita in mister pentru majoritatea occidentalilor si ne apropiem de perioada Ramadan-ului, cred ca se impun anumite explicatii si clarificari, pentru ca noi, cei care nu impartasim aceste concepte religioase dar ne aflam in preajma credinciosilor musulmani, sa putem intelege, accepta si respecta orientarile prietenilor/sotilor/rudelor si diversitatea religioasa in general.

Mohamed-Profetul Islamului

Pentru a intelege Islamul si conceptele sale, este foarte importanta o trecere in revista a vietii si faptelor profetului sau Mohamed, intemeietorul acestei mari religii pentru ca ulterior sa descriem pe scurt practica religioasa si conotatiile sale.

Viata lui Mohammed

Conform Surselor islamice, Mohammed (Muhammad) s-a nascut la Mecca in “Anul Elefantului” corespunzator anului 570 e.n. Denumirea de “Anul Elefantului” a fost data de o intamplare legata de regele Abissiniei, Abrahah care a trimis forte militare coplesitoare pt a distruge Kabah din Mecca (sanctuarul construit de Adam si reconstruit de Avraam-potrivit credintei musulmane) ce concura cu noul sau templu din Sanaa, in Yemen. Traditia spune ca elefantul care marsaluia in fruntea trupelor lui Abrahah a ingenunchiat in momentul apropierii de Mecca si a refuzat sa inainteze. Apoi cerul a fost intunecat de pasari care au atacat armata cu pietre imprastiind-o. Astfel a fost salvat, sanctuarul considerat de musulmani reflectia pe pamant a templului ceresc, desi la acea data triburile arabe nu acordau prea multa atentie monoteismului si religiei abrahamice.
Imediat dupa acest moment important din istoria Arabiei, s-a nascut Mohammed. Parintii sai (tatal Abd Allāh si mama Āminah) faceau parte din familia Banū Hāshim, o ramura a puternicului trib conducator al Meccai : Quraysh. Abd Allāh moare inaintea nasterii lui Mohammed motiv pentru care Mohammed va experimenta numeroase greutati in copilarie, desi bunicul sau Abd al-Muṭṭalib era lider de seama al comunitatii . De altfel, generozitatea fata de orfani pe care pune accent Islamul isi are radacinile in experientele din copilarie ale lui Mohamed.
Urmand traditia familiilor arabe din inalta societate de la acea vreme, si dorind formarea lui Mohamed in spiritul traditiei arabe, Aminah isi va trimite fiul in desert impreuna cu doica acestuia Ḥalīmah. Inteleptii considerau viata in desert benefica pentru tineri creandu-le un deosebit simt al disciplinei, nobletii sufletesti si libertatii. De asemenea, insusirea limbii arabe pure avea sa dezvolte calitatile de orator, nemaivorbind de mediul curat, lipsit de coruptie si decadere morala pe care il presupunea viata din Mecca. Tanarul Mohammed isi va petrece cativa ani in desert si acolo va experimenta primul sau contact cu ingerii. Potrivit traditiei, acolo Mohamed a intalnit doi ingeri cu chip de om care i-au deschis pieptul si i-au purificat inima cu zapada (afirmand ca toti copiii au fost la nastere atinsi de Satan, cu exceptia lui Iisus Christos). Uimiti de aceasta intamplare si de aparitia unei alunite pe spatele copilului (mai tarziu identificata de sursele traditionale ca semn al profetiei) Ḥalīmah si sotul ei vor aduce copilul inapoi in oras.

Mama lui Mohammed moare cand acesta are 6 ani, copilul fiind incredintat bunicului sau Abd al-Muṭṭalib care si el va trece in nefiinta dupa 2 ani. Ramas complet orfan, Mohamed este luat in grija de unchiul sau Abū Ṭālib, tatal varului sau Ali. Mai tarziu, Mohamed avea sa-si exprime gratitudinea luandu-l pe Ali in ocrotirea sa si daruindu-i de sotie pe fiica sa Fāṭimah.
Mohamed s-a transformat intr-un tanar de o frumusete fizica neobisnuita intrecuta doar de caracterul sau si de imensa generozitate. Simtul sau justitiar si drept era atat de cunoscut incat locuitorii Meccai veneau la el pentru arbitraj. Acesta este si motivul pentru care era numit al-Amīn (in trad libera “Cel de Incredere”). Infatisarea sa este subiectul nenumaratelor poeme in numeroase limbi islamice. Cat despre alunita sa, surse islamice afirma ca ea ar fi fost recunoscuta drept semn al profetiei de catre multi clarvazatori, incluzand calugarul crestin Baḥīrā.
La varsta de 25 ani, Mohamed accepta propunerea in casatorie a unei femei bogate din Mecca, Khadījah bint al-Khuwaylid, ale carei afaceri le conducea. Desi ea era cu 15 ani mai mare, Mohamed i-a ramas fidel si nu si-a mai luat o alta sotie (dupa obicei, poligamia fiind permisa)decat dupa moartea ei. Khadijah i-a nascut doi fii (care au murit de tineri) si patru fiice:Zaynab, Ruqayyah, Umm Kulthūm si Fāṭimah. Fatimah(Fatma) cea mai mica dintre fiicele sale va avea un impact major dintre toti copiii profetului. Toti imamii Shiiti sunt considerati descendentii Fatmei si ai lui Ali (sotul acesteia).Khadijah insasi, este considerata prima femeie sfanta a Islamului si alaturi de Fatimah joaca un rol important in credinta musulmana in special in ce priveste sufletele femeilor, rol asemanator celui atribuit Fecioarei Maria in credinta Crestina.
La 35 ani, Mohamed devenise o persoana respectata in Mecca, reputatia sa datorandu-se religiozitatii si atentiei acordata rugaciunii. Adesea el parasea orasul si se refugia in desert pt meditatie si rugaciune. Aici incepe sa aiba viziuni. Cand implinise 40 ani, in timpul unei perioade de rugaciune, retras in pestera al-Ḥirā de pe Muntele Luminii (Jabal al-Nūr) de langa Mecca, Mohamed experimenteaza prezenta Arhanghelului Gabriel, moment in care incepe revelarea Quran-ului.
Conform credintei musulmane, in luna Ramadan-ului a anului 610, ingerul Gabriel, imbracand infatisare umana, ii apare lui Mohammed si ii porunceste sa “recite” coplesindu-l apoi cu o imbratisare puternica. Speriat de aceasta experienta, Mohamed paraseste in fuga pestera crezand ca e posedat de duhuri rele dar aude o voce spunandu-i “ Tu esti mesagerul Domnului iar eu sunt Gabriel”. Mohamed fuge de pe munte iar cand ajunge la poale si priveste in sus vede ingerul in adevarata sa forma, uriasa, proiectata pe cerul devenit verde (culoarea oficiala de astazi a Islamului) astfel incat putea fi vazuta de oriunde priveai.
Intors acasa Mohamed ii povesteste Khadijei intamplarea. Aceasta il crede si il cheama pe varul ei Waraqah, un crestin orb foarte intelept care va confirma ca Mohamed a fost ales de Dumnezeu ca profet. Mai tarziu Mohamed are o a doua revelatie. Asa cum afirma chiar el, revelatiile veneau fie prin cuvintele Arhanghelului fie ii erau scrise direct in inima. Conform traditiei islamice acesta ar fi fost inceputul revelarii Qu’ranului, un proces care a durat 23 ani, pana la moartea profetului.
Mohamed a inceput sa transmita mesajul membrilor familiei si prietenilor apropiati pentru ca ulterior sa predice in public fiind responsabil de convertirea catorva locuitori de vaza ai Meccai. Cu toate acestea, cele mai influente familii in special comerciantii i-au respins chemarea. Monoteist fervent, Mohamed denunta politeismul locuitorilor Meccai. Predicile lui continue au deranjat liderii orasului care se temeau ca impactul ideilor sale le va ruina afacerile dezvoltate in jurul pelerinajelor la numeroasele sit-uri pagane ale zonei.
Pe masura imprastierii mesajului, creste si opozitia din partea Quraysh-lor condusi de Amr ibn Hishām care a procedat chiar la torturarea unor proaspat convertiti (Mohamed a ramas neatins datorita protectiei oferita de unchiul sau). In aceasta grea perioada de opresiune, se afirma (al-Ṭabarī)ca Satana a inserat doua versete in gura lui Mohamed in timp ce acesta recita Surat al-Najm, al 53-lea Capitol al Qur’ān ului. Apoi Gabriel reapare si il informeaza ca aceste versete nu sunt de origine divina ci au fost inserate de Cel necurat. Acest eveniment nu a fost consemnat de Ibn Hisham care a scris inaintea lui Al Tabari si majoritatea musulmanilor au respins intamplarea considerand-o o inventie ulterioara. Musulmanii contemporani nici macar nu auzisera de “Versetele Satanice” pana in 1980 odata cu lansarea controversatului roman al lui Salman Rushdie, condamnat la moarte de clericii iranieni si obligat sa se ascunda in Occident. Una din numeroasele obiectii ale teologilor occidentali, referitoare la Islam este si aceea ca intromisiunea Satanei in redactarea sfintelor scripturi islamice ridica semne de intrebare cu privire la sursa divina a Quranului.

In 619 Mohamed este foarte intristat de pierderea Khadijei si a unchiului sau Abū Ṭālib. Khadijah nu-i fusese doar o sotie devotata ci si o prietena de suflet, timp de 25 de ani. Numai dupa moartea ei, Mohamed se va recasatori cu alte femei pentru a crea aliante intre familii cu exceptia fetei prietenului si adeptului sau Abū Bakr- Aisha- oferita in casatorie de la o varsta foarte frageda(la varsta de 6 ani-un alt subiect de controverse intre crestini si musulmani). Cele doua pierderi, sotia si protectorul sau, in acele vremuri dificile , impreuna cu greutatile legate de propagarea mesajului sau, au fost compensate de experiente spirituale supreme pe care Mohamed le-a trait in acea perioada. Una din acestea este Ascensiunea Nocturna (Isrā, Mirāj) mentionata in numeroase versete ale Quranului.
Astfel, intr-una din vizitele sale la Kabah, Mohamed adoarme in Hijr (o zona de meditatie in aer liber, lipita de Kabah) si este luat in zbor catre Ierusalim de arhanghelul Gabriel, pe calul sau inaripat,Buraq. De acolo, de pe stanca unde Avraam (sau Abraham) si-a oferit fiul spre sacrificiu (astazi acolo se afla “Cupola Stancii”, una din primele moschei ale Islamului- usor de reperat dupa cupola aurita, devenita simbol al orasului) ei vor urca prin mai multe niveluri ale cerului pana vor ajunge in preajma Divinitatii. La un moment dat arhangelul nu mai poate continua drumul, lasandu-l singur pe Mohammed explicand-i ca altfel si-ar arde aripile, deci Mohammed ajunsese la un nivel mult mai inalt decat cel al arhanghelilor. Se spune ca el ar fi primit comoara cunostintelor in timpul cat a stat ingenunchiat in fata Tronului Ceresc unde Dumnezeu i-ar fi aratat forma si numarul rugaciunilor zilnice necesare. In plus, se spune ca urcand din ce in ce mai sus prin sferele ceresti i-ar fi intalnit pe profetii anteriori si pe Iisus Christos.
Musulmanii traditionali cred ca Miraj-ul Profetului s-a produs atat la nivel fizic cat si spiritual (asemanator Ridicarii la ceruri a lui Christos in credinta crestina) in timp ce multi musulmani moderni, raspunzand obiectiilor seculare, considera Miraj-ul doar o calatorie spirituala. Miraj-ul este in Islam treapta cea mai inalta a integrarii spirituale a fiintei umane.Datorita importantei sale spirituale, Miraj-ul a constituit sursa numeroaselor lucrari literare si filosofice printre autori numarandu-se Ibn Sīnā (Avicenna) si Ibn al-Arabī.
(va urma)